Viitorul ROSIEI MONTANA te afecteaza si pe tine. Nu ramane indiferent! Proiectul minier propus de RMGC este un dezastru ecologic, economic si cultural.
Semneaza si tu petitia online pentru salvarea ROSIEI MONTANA
http://www.rosiamontana.net/
si da LIKE la pagina de facebook Rosia Montana in UNESCO World Heritage
https://www.facebook.com/rosia.montana.in.unesco 
Vasile Frank Timis a aflat si el ca muntii nostri aur poarta
Creierul operatiunii “Rosia Montana”, Vasile Frank Timis, a fost condamnat de doua ori pentru detinere de heroina
Cele mai importante zacaminte aurifere ale Romaniei au incaput pe mana unui aventurier roman pripasit, in urma cu doua decenii, undeva in vestul Australiei. Cu o pregatire de mecanic-auto si cu doua condamnari penale pentru detinere de droguri, romano-australianul Vasile Frank Timis a reusit performanta de a legaliza una dintre cele mai mari inginerii financiare din istoria Romaniei: preluarea de la statul roman, pe mai nimic, a exploatarii si valorificarii rezervelor naturale de aur din zona Muntilor Apuseni.
“Aurul este o marfa ca oricare alta” - asa s-a exprimat Vasile Frank Timis, creierul afacerilor de la Rosia Montana unde se gaseste cel mai mare depozit de aur din Europa. Guvernul Romaniei a concesionat exploatarea unei imense cantitati de aur ce valoreaza peste 3 miliarde de dolari in schimbul unor promisiuni si a unor sume de bani ce par ridicole in comparatie cu valoarea zacamintului. Practic, aurul de la Rosia Montana a fost vandut in schimbul a trei milioane de dolari platiti in 1997 pentru concesionarea terenului si a promisiunii ca se vor mai investi alti 400 de milioane de dolari reprezentind costuri de productie si ca se vor crea 25.000 de locuri de munca in zona.
Cadrilaterul de aur
“Ganditi-va la firma “Gabriel Resources” ca la un conte Dracula al mineritului aurifer”. In acesti termeni se exprima un raport al reputatei firme americane de analiza financiara “Hoover’s” care a facut o caracterizare companiei “Gabriel Resources”. Comparatia nu este deloc deplasata daca luam in considerare faptul ca aceasta companie isi trage puterea financiara de pe pamantul Transilvaniei si ca in spatele tuturor actiunilor ei se afla un ardelean stabilit in Australia. Nascut in 1964 in Borsa-Maramures, Vasile Frank Timis a reusit sa absolve o scoala profesionala de mecanici-auto dupa care, in 1981, a plecat din tara stabilindu-se in Perth - Australia.
Printre precuparile romanului Frank in patria cangurilor s-au evidentiat traficul de droguri si “vanatoarea” subacvatica de perle. Chiar daca, pentru o vreme, Vasile Frank Timis a lucrat ca sezonier la o societate de exploatare a perlelor, relatiile stabilite de el cu reprezentanti ai lumii interlope l-au adus de doua ori in fata instantelor australiene. Potrivit unui raport al firmei “Dundee Securities Corp.”, Vasile Frank Timis a fost condamnat de doua ori in Australia (in 1990 si in 1994) pentru posesia unor cantitati de heroina. El a platit si doua amenzi in valoare de 10 si 17 mii de dolari australieni. Potrivit legii australiene cantitatile de heroina pe care le avea Timis asupra sa pot presupune intentia de trafic, fapt care a si atras sanctiunile amintite. Despre acest episod din viata sa, Vasile Frank Timis spune ca: “La tinerete fiecare greseste. Si George Bush a avut niste probleme la tinerete. Cum sa-ti explic, cind am fost tanar am fost in aventura cu persoane gresite, am stat in aceeasi casa si s-a intamplat. Eram in gasca si au gresit altii si am buctat-o eu”.
Cel ce avea sa devina creierul afacerilor cu aur din Transilvania, s-a intors in tara prin 1994 ca reprezentant, pentru inceput, al unor investitori straini in domeniul exploatarilor aurifere. Scopul real al venirii lui Timis in Romania a fost achizitionarea exploatarilor de aur din Muntii Apuseni si Carpatii Metaliferi. Este vorba, mai exact, de zona denumita “Cadrilaterul de aur al Romaniei”, o suprafata de 500 de kilometri patrati din Muntii Apuseni si Metaliferi. Aceasta zona cuprinde localitatile Rosia Montana, Bucium, Certej, Zlatna, Bolcana, Barza-Brad si Baita Craciunesti. La acea vreme insa, in ‘94-’95 nici situatia financiara personala si nici legislatia din Romania nu i-au permis ambitiosului Timis sa faca vreun pas rapid. Tocmai de aceea, Frank Timis a ales tactica “step by step”. Operatiunea “Aurul Romanesc” cerea rabdare, insistenta si, in primul rind, crearea unei structuri financiare extrem de complicate, care sa poata fi folosita la momentul prielnic.
Printre precuparile romanului Frank in patria cangurilor s-au evidentiat traficul de droguri si “vanatoarea” subacvatica de perle. Chiar daca, pentru o vreme, Vasile Frank Timis a lucrat ca sezonier la o societate de exploatare a perlelor, relatiile stabilite de el cu reprezentanti ai lumii interlope l-au adus de doua ori in fata instantelor australiene. Potrivit unui raport al firmei “Dundee Securities Corp.”, Vasile Frank Timis a fost condamnat de doua ori in Australia (in 1990 si in 1994) pentru posesia unor cantitati de heroina. El a platit si doua amenzi in valoare de 10 si 17 mii de dolari australieni. Potrivit legii australiene cantitatile de heroina pe care le avea Timis asupra sa pot presupune intentia de trafic, fapt care a si atras sanctiunile amintite. Despre acest episod din viata sa, Vasile Frank Timis spune ca: “La tinerete fiecare greseste. Si George Bush a avut niste probleme la tinerete. Cum sa-ti explic, cind am fost tanar am fost in aventura cu persoane gresite, am stat in aceeasi casa si s-a intamplat. Eram in gasca si au gresit altii si am buctat-o eu”.
Cel ce avea sa devina creierul afacerilor cu aur din Transilvania, s-a intors in tara prin 1994 ca reprezentant, pentru inceput, al unor investitori straini in domeniul exploatarilor aurifere. Scopul real al venirii lui Timis in Romania a fost achizitionarea exploatarilor de aur din Muntii Apuseni si Carpatii Metaliferi. Este vorba, mai exact, de zona denumita “Cadrilaterul de aur al Romaniei”, o suprafata de 500 de kilometri patrati din Muntii Apuseni si Metaliferi. Aceasta zona cuprinde localitatile Rosia Montana, Bucium, Certej, Zlatna, Bolcana, Barza-Brad si Baita Craciunesti. La acea vreme insa, in ‘94-’95 nici situatia financiara personala si nici legislatia din Romania nu i-au permis ambitiosului Timis sa faca vreun pas rapid. Tocmai de aceea, Frank Timis a ales tactica “step by step”. Operatiunea “Aurul Romanesc” cerea rabdare, insistenta si, in primul rind, crearea unei structuri financiare extrem de complicate, care sa poata fi folosita la momentul prielnic.
De la steril, la aur
Mai mult, la acea data, mijlocul anilor ‘90, nu existau nici informatii oficiale cu privire la cantitatile de aur aflate in subsolul Apusenilor. Nimeni, cu exceptia lui Vasile Frank Timis, nu banuia ca localitatea Rosia Montana este asezata pe cel mai mare zacamint de aur din Europa: peste 300 de tone de aur si peste 1600 de tone de argint. Conform unor calcule, valoarea medie a aurului de la Rosia Montana depaseste 3 miliarde de dolari. De asemenea, importante cantitati de aur si argint se gasesc si in celelalte zone concesionate firmelor in care este implicat Timis. Surse din interiorul unor asociatii care se opun investitiilor lui Timis sustin ca informatiile privind aceste zacaminte erau cunoscute inca de pe vremea guvernarii comuniste insa fusesera clasificate fiind considerate rezerve strategice. Pe de alta parte, Vasile Frank Timis spune ca a aflat despre aurul din Apuseni, nu din arhivele clasificate ale statului, ci de la un renumit geolog, Roy Cox, cooptat apoi ca director al firmei sale “Gabriel”.
Timis mai spune ca geologul are o gramada de carti despre potentialul geologic al Romaniei, carti publicate in perioada interbelica. Din aceste surse ar fi aflat si Timis despre bogatiile din subsolul Romaniei.
Timis mai spune ca geologul are o gramada de carti despre potentialul geologic al Romaniei, carti publicate in perioada interbelica. Din aceste surse ar fi aflat si Timis despre bogatiile din subsolul Romaniei.
Aur Romanesc de Barbados si Jersey
Operatiunea “Aurul Romanesc” a fost initiata de Timis in urma cu sapte ani. El a infiintat mai intai doua firme off-shore: “Gabriel Resources” Ltd. inregistrata in Jersey - Channel Islands si Castle Europa Ltd. inregistrata in Barbados. In ambele societati majoritatea actiunilor era detinuta de catre Vasile Frank Timis. De asemenea, in Castle Europa, partas era geologul Roy Cox prin firma “Lex Trust Company” Ltd.
Cele doua off-shoruri controlate de Timis au infiintat in Romania, in 1997, impreuna cu Regia Aurului si Cuprului Deva doua noi firme: Euro Gold Resources SA (pentru perimetrele Rosia Montana si Bucium) si Deva Gold SA (pentru perimetrele Certej, Zlatna, Bolcana si Baita-Craciunesti). Asta se intampla dupa ce, in 1995, investitorul Frank Timis pusese deja piciorul in curtea “Regiei Aurului si Cuprului” (RAC) Deva prin incheierea unui acord de cooperare dintre societatea romaneasca si firma “Gabriel Resources”. Acordul, semnat fara verificarea bonitatii firmei lui Timis, si care la inceput viza doar valorificarea sterilului obtinut printr-o metoda clasica de exploatare, a fost schimbat radical ulterior, prin introducerea a doua anexe. Astfel, s-a trecut de la “exploatarea sterilului rezultat din...” la “explorarea si exploatarea zacamintelor aurifere” prin intermediul unor noi companii mixte in care statul, reprezentat de RAC Deva, detinea 20% din capitalul social, iar firma lui Frank Timis 80%. Asa au aparut societatile mixte “Euro Gold Resources” SA si Deva Gold SA, firme controlate nu de statul roman, ci de Frank Timis care obtinea dreptul de preemptiune asupra zacamintelor aurifere pe toata perioada exploatarii. RAC Deva, transformata ulterior in “Minvest” SA apare azi cu o participare de 19% din capitalul social al noilor firme mixte. De asemenea, “Euro Gold Resources” apare in prezent sub numele de “Rosia Montana Gold Corporation”. Asocierea cu MINVEST SA (fosta RAC Deva) a fost asadar punctul critic in afacerile lui Vasile Frank Timis. Din acest moment Timis, care nu mai fusese niciodata implicat intr-o operatiune de o asemenea anvergura, a inceput o ampla operatiune speculativa in afara tarii. Inarmat cu inscrisurile referitoare la asocierile din Romania, Timis s-a orientat catre bursa canadiana din Vancouver. Pentru a ajunge la bursa, el a intrat intr-o asociere cu o firma miniera infiintata in 1986 pe teritoriile Yukon. Firma, numita initial PIC “Prospectors International Corporation” a devenit in 1994 “Starx Resources”, iar mai apoi, in 1997, in urma fuzionarii cu “Gabriel Resources” Ltd. Jersey, a devenit “Gabriel Resources” Ltd. Yukon-Canada. Intrarea pe bursa canadiana a fost insotita de crearea unor alte firme off-shore folosite la tranzactionarea actiunilor “Gabriel”. Astfel apar firme precum Albion Holdings Limited din Barbados (cu o filiala in Deva-Hunedoara), Maracs Holdins Ltd, Louraine Holdings Ltd., societati care sunt in intregime controlate de Timis si care cumpara actiuni sau optiuni tocmai de la Gabriel Resources Ltd. Pe masura ce au aparut rapoartele despre cantitatile de aur existente la Rosia Montana, a inceput sa creasca si valoarea actiunilor “Gabriel” Ltd. Prin urmare, firma “Gabriel” a trecut de pe bursa din Vancouver pe mult mai puternica bursa din Toronto. Asa se face ca Vasile Frank Timis a ajuns acum, potrivit propriilor declaratii, presedintele unei societati evaluate la 1 miliard de dolari.
Cele doua off-shoruri controlate de Timis au infiintat in Romania, in 1997, impreuna cu Regia Aurului si Cuprului Deva doua noi firme: Euro Gold Resources SA (pentru perimetrele Rosia Montana si Bucium) si Deva Gold SA (pentru perimetrele Certej, Zlatna, Bolcana si Baita-Craciunesti). Asta se intampla dupa ce, in 1995, investitorul Frank Timis pusese deja piciorul in curtea “Regiei Aurului si Cuprului” (RAC) Deva prin incheierea unui acord de cooperare dintre societatea romaneasca si firma “Gabriel Resources”. Acordul, semnat fara verificarea bonitatii firmei lui Timis, si care la inceput viza doar valorificarea sterilului obtinut printr-o metoda clasica de exploatare, a fost schimbat radical ulterior, prin introducerea a doua anexe. Astfel, s-a trecut de la “exploatarea sterilului rezultat din...” la “explorarea si exploatarea zacamintelor aurifere” prin intermediul unor noi companii mixte in care statul, reprezentat de RAC Deva, detinea 20% din capitalul social, iar firma lui Frank Timis 80%. Asa au aparut societatile mixte “Euro Gold Resources” SA si Deva Gold SA, firme controlate nu de statul roman, ci de Frank Timis care obtinea dreptul de preemptiune asupra zacamintelor aurifere pe toata perioada exploatarii. RAC Deva, transformata ulterior in “Minvest” SA apare azi cu o participare de 19% din capitalul social al noilor firme mixte. De asemenea, “Euro Gold Resources” apare in prezent sub numele de “Rosia Montana Gold Corporation”. Asocierea cu MINVEST SA (fosta RAC Deva) a fost asadar punctul critic in afacerile lui Vasile Frank Timis. Din acest moment Timis, care nu mai fusese niciodata implicat intr-o operatiune de o asemenea anvergura, a inceput o ampla operatiune speculativa in afara tarii. Inarmat cu inscrisurile referitoare la asocierile din Romania, Timis s-a orientat catre bursa canadiana din Vancouver. Pentru a ajunge la bursa, el a intrat intr-o asociere cu o firma miniera infiintata in 1986 pe teritoriile Yukon. Firma, numita initial PIC “Prospectors International Corporation” a devenit in 1994 “Starx Resources”, iar mai apoi, in 1997, in urma fuzionarii cu “Gabriel Resources” Ltd. Jersey, a devenit “Gabriel Resources” Ltd. Yukon-Canada. Intrarea pe bursa canadiana a fost insotita de crearea unor alte firme off-shore folosite la tranzactionarea actiunilor “Gabriel”. Astfel apar firme precum Albion Holdings Limited din Barbados (cu o filiala in Deva-Hunedoara), Maracs Holdins Ltd, Louraine Holdings Ltd., societati care sunt in intregime controlate de Timis si care cumpara actiuni sau optiuni tocmai de la Gabriel Resources Ltd. Pe masura ce au aparut rapoartele despre cantitatile de aur existente la Rosia Montana, a inceput sa creasca si valoarea actiunilor “Gabriel” Ltd. Prin urmare, firma “Gabriel” a trecut de pe bursa din Vancouver pe mult mai puternica bursa din Toronto. Asa se face ca Vasile Frank Timis a ajuns acum, potrivit propriilor declaratii, presedintele unei societati evaluate la 1 miliard de dolari.
Timis, clarvazatorul
Asocierile cu “Minvest” SA erau vitale deoarece aceasta regie detinea concesiunile mineraliere pentru zonele care il interesau pe Timis. Surprinzator, el a prevazut faptul ca in 1998 noua lege a minelor va permite transferarea acestor concesiuni si a licentelor de exploatare catre firmele Euro Gold Resources si Deva Gold SA si, mai apoi, catre firmele care detin controlul asupra acestora, respectiv firmele din reteaua lui Frank Timis.
Astfel, licentele de exploatare ale zonelor Rosia Montana, Bucium, Zlatna, Certej si Bolcana au fost initial obtinute de Minvest SA insa au fost transferate in timp firmelor in care este actionar Frank Timis. Mai mult, este hotarat faptul ca atunci cind firma Deva Gold SA hotaraste sa inceapa lucrarile la oricare dintre exploatari, MINVEST SA trebuie sa inchida punctele de lucru si sa-si ia echipamentele de pe teren. Acesta este punctul final al eliminarii statului din afacerea aurului. In plus, potrivit unui comunicat al grupului de firme “Gabriel”, Minvest SA este singurul responsabil pentru cheltuielile care se vor ivi atunci cind activitatea angajatilor sai va inceta. Altfel spus, statul “sterge” urmele pentru ca al lui e praful de pe toba in vecii vecilor... Va urma
Astfel, licentele de exploatare ale zonelor Rosia Montana, Bucium, Zlatna, Certej si Bolcana au fost initial obtinute de Minvest SA insa au fost transferate in timp firmelor in care este actionar Frank Timis. Mai mult, este hotarat faptul ca atunci cind firma Deva Gold SA hotaraste sa inceapa lucrarile la oricare dintre exploatari, MINVEST SA trebuie sa inchida punctele de lucru si sa-si ia echipamentele de pe teren. Acesta este punctul final al eliminarii statului din afacerea aurului. In plus, potrivit unui comunicat al grupului de firme “Gabriel”, Minvest SA este singurul responsabil pentru cheltuielile care se vor ivi atunci cind activitatea angajatilor sai va inceta. Altfel spus, statul “sterge” urmele pentru ca al lui e praful de pe toba in vecii vecilor... Va urma
Paul Cristian Radu, Dan Badea, Stefan Candea, Sorin Ozon
Prof. dr. IOAN MARZA - La 6 februarie, Rosia Montana a implinit 1880 de ani!
- Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca -
"Marii geologi romani s-ar scula din mormant, la gandul ca inegalabila cetate geologica si a latinitatii romanilor de la Rosia Montana ar putea fi distrusa de avarismul, incultura si interesul unor arendasi"
Pe 6 februarie 2011, Rosia Montana (Alburnus Maior) a implinit 1880 de ani de la prima atestare documentara, consemnata de una dintre cele 25 de tablite cerate recuperate din galeriile romane (Tablita XVIII). O serie de organizatii ale societatii civile au marcat cum se cuvine aceasta importanta zi. Fundatia Eco-Civica si alte cinci asociatii au organizat in Capitala un mars, la care au luat parte peste 300 de persoane.
"Marii geologi romani s-ar scula din mormant, la gandul ca inegalabila cetate geologica si a latinitatii romanilor de la Rosia Montana ar putea fi distrusa de avarismul, incultura si interesul unor arendasi"
Pe 6 februarie 2011, Rosia Montana (Alburnus Maior) a implinit 1880 de ani de la prima atestare documentara, consemnata de una dintre cele 25 de tablite cerate recuperate din galeriile romane (Tablita XVIII). O serie de organizatii ale societatii civile au marcat cum se cuvine aceasta importanta zi. Fundatia Eco-Civica si alte cinci asociatii au organizat in Capitala un mars, la care au luat parte peste 300 de persoane.
La randul ei, pentru a marca evenimentul, revista "Formula AS" a oferit cititorilor sai un interviu cu profesorul clujean Ioan Marza. Prestigios geolog, domnul Marza cunoaste zacamantul auro-argentifer de la Rosia Montana de peste 50 de ani; a publicat studii referitoare la metalele existente in acest zacamant, conducand totodata si lucrari de doctorat pe aceasta tema.
"Pe langa aur si argint, ca metale principale, Apusenii contin, ca elemente minore, telur, wolfram, arseniu, germaniu, seleniu, molibden, galiu"
- Rosia Montana a implinit 1880 de ani, varsta care confera acestui sit o aura legendara. Ce spun tablitele cerate descoperite la Rosia, domnule profesor?
- Tablitele cerate sunt unele dintre cele mai pretioase izvoare scrise referitoare la originea latina a poporului roman. Din 50 descoperite, doar 25 au putut fi recuperate, fiind datate din anii 131-167 d.Hr. Ele sunt contracte si alte acte de natura juridica, specifice primelor secole din era crestina pe teritoriul greco-roman, si apartineau unor proprietari de mine, mineri, comercianti aurari, arendasi etc. Intre acestea, Tablita XVIII (conform numerotarii lor), datata pe 6 februarie 131 d.Hr. si descoperita in galeria Ohaba-Sf. Simion din masivul Carnic, este pana acum primul document ce atesta existenta localitatii Alburnus Maior. Din pacate, Rosia Montana, aflata la 1880 de ani de la prima atestare documentara, se confrunta cu problema supravietuirii sale, in loc sa se poata bucura de remarcabilul eveniment aniversar.
"Se pare ca Patrulaterul aurifer ar fi fost concesionat de stat, pe o suma derizorie"
- S-a vorbit, adesea, in presa despre patrulaterul aurifer. Ce reprezinta el? Ce metale rare contine, pe langa aur si argint?
- Patrulaterul aurifer are o suprafata de aproximativ 2500 kilometri patrati, in cadrul Muntilor Metaliferi - o unitate muntoasa apreciabila, sub aspectul trecutului minier aurifer. Situat la Nord de Deva si cuprins intre Mures si Aries, uneste localitatile Baia de Aries, Zlatna, Sacaramb, Tebea. Pe langa aur si argint, ca metale principale, Apusenii contin, ca elemente minore, telur, wolfram, arseniu, germaniu, seleniu, molibden, galiu etc. In Patrulaterul aurifer se afla localitati si toponime ale caror denumiri sunt aparent obscure, dar cu trecut istoric-minier stralucit: Baita, Podul Ionului, Valea Dosului, Hondol, Hartagani, Stanija, Trampoiele s.a. Ele au in geologie acelasi ecou rasunator precum Baia, Podul Inalt, Valea Alba, Codrii Cosminului, in istoria romanilor. Se pare ca Patrulaterul aurifer ar fi fost concesionat de stat, pe o suma derizorie, pe 20 de ani. Nu cunosc daca este asa, dar stiu ca, in ultimii 20 de ani, in neo-democratia romaneasca, "vanzatorii" numiti de guverne au targuit bunurile statului, contractandu-le celor "mai de incredere" societati si persoane - fapt fara consecinte sub aspectul raspunderii personale.
"Nici o relicva a stramosilor nostri nu este atat de grandioasa cum sunt exploatarile aurifere din Dacia"
- Ati numit, intr-un articol, Rosia Montana drept "Panteonul istoriei neamului romanesc". De ce credeti acest lucru?
- Intr-o scrisoare deschisa, publicata in ziarul Faclia de Cluj si adresata Presedintelui Romaniei (din pacate, ramasa fara raspuns!!!), am numit, intr-adevar, Rosia Montana "Panteonul istoriei neamului romanesc", pentru ca este un monument national, un "templu" consacrat al originii si istoriei romanilor. Am scris urmatoarele: "Originea stramoseasca pe care o afisam, si in mod firesc, ne mandrim cu ea, nu se distruge, nu are pret in nici o tranzactie comerciala; de aceea, trecutul, prezentul, dar si viitorul ne impun a respecta cu sfintenie si a elimina din orice calcule distrugerea Rosiei Montane". Permiteti-mi sa actualizez opinia unui mare inaintas al geologiei romanesti, profesorul universitar de mineralogie Victor Stanciu: "Nici o relicva a stramosilor nostri nu este atat de grandioasa cum sunt exploatarile aurifere din Dacia". De altfel, marii geologi romani, a caror activitate practica de geologie s-a desfasurat ani in sir la Rosia Montana (N. Petrulian, V. Lucca, T.P. Ghitulescu, M. Socolescu etc.), s-ar scula din mormant la gandul ca inegalabila cetate geologica si a latinitatii romanilor de la Rosia ar putea fi distrusa de avarismul, incultura si interesul unor arendasi. Am ferma convingere ca nici o tara din Europa nu si-ar decima un asemenea monument, daca l-ar avea. Romanii, in calitate de autohtoni ai pamanturilor locuite, au privilegiul de-a avea daltuite in piatra (Rosia Montana, galeria Treptele Romane de langa Brad, carierele dacice de la Sangiorgiu/Strei) sau zidite cu piatra (cetatile dacice din Muntii Orastiei, cetatea lui Gelu de la Dabaca etc.) argumentele indubitabile ale perenitatii si originii lor. Alburnus Maior este ultimul Panteon al istoriei poporului roman, dintre putinele pe care le avem, la care ar trebui sa renuntam.
"Rosia Montana trebuie descarcata de sarcina miniera, nu de cea istorica, si orientata spre un viitor Parc National Rosia Montana"
- De ce ar trebui Rosia Montana sa fie descarcata de "sarcina miniera", nu de "sarcina istorica", asa cum ati afirmat de curand?
- "Sarcina istorica" a Rosiei Montane, adica valoarea geoarheologica si etnografica, este indiscutabil superioara "sarcinii mineresti", adica valorii economico-miniere. Rosia Montana trebuie, ca urmare, descarcata de sarcina miniera, nu de cea istorica, si orientata spre un viitor Parc National Rosia Montana, spre turismul international modern organizat, incepand cu refacerea localitatii in stilul propriu anilor sai de glorie, cu steampuri de zdrobit si prelucrat minereu aurifer, cu auxiliarele acestora, inclusiv cu puncte de cautare la saitroc a aurului aluvionar, retinandu-se aura de dinainte de nationalizare (1948), aducatoare de venituri pentru localnici si stat.
- Aurul din Muntii Apuseni se exploateaza de peste 2000 de ani si, cu toate acestea, populatia locala a continuat sa traiasca in saracie. Ar fi altfel acum?
- Intr-adevar, a pune astazi stampila cu "bun de exploatare" ar fi o mare eroare istorica, deoarece aurul nu a adus niciodata bogatie localnicilor. Desi zacamintele de aur din Muntii Metaliferi - cea mai aurifera zona a Europei - au constituit sursa unor uriase cantitati de metal pretios, populatia Apusenilor a continuat sa traiasca in saracie, motii cautandu-si sansa existentei familiilor lor prin tara, comercializand si reparand ciubere, donite, tulnice etc. S-ar intampla oare un miracol economic printr-o viitoare exploatare distrugatoare la Rosia Montana? In mod cert, nu! Totul s-ar rezuma, sub aspect economic, la un simplu foc de paie. Falnicele "Cetati romane" de la Rosia au fost distruse partial de comunisti, in goana lui Ceausescu dupa aur. A cunoscut prin aceasta poporul roman un reviriment economic oarecare? Nu a cunoscut, dupa cum bine stim. De buna seama, nu ar cunoaste nici de aceasta data. Si atunci, de ce si pentru cine sa distrugem cel mai maiestuos monument al latinitatii poporului roman si al latinitatii in ansamblu, care ne-a stat straja de peste 2000 de ani ?! Sa ne trezim! Sa nu traim cu iluzii!
- Cine poarta principala vina pentru amenintarile care planeaza astazi asupra Rosiei Montane?
- Autoritatile romane din ultimii 15 ani, care n-au deschis ochii la timp si au instrainat prin concesionare, in mod impardonabil, un bun national de patrimoniu ce se impunea a fi conservat. Se fac vinovati in mod special guvernantii actuali care, mimand ca nu stiu si nu vad, inchid ochii, fiind tentati sa acorde unda verde distrugerii valorilor nationale de la Rosia. Asemenea semnaturi, puse pe eventualul acord de deschidere a proiectului RMGC, se impune a fi acordate cu raspundere proprie, in fata intregului popor, pentru toate urmarile si daunele ce vor surveni.
- Circula pe internet o analiza aparent stiintifica, potrivit careia, la Rosia Montana, ar fi cantitati uriase de "wolfram pur". Exista aceste bogatii, domnule profesor?
- Prezenta wolframului ca element minor, fara importanta economica, asociat mineralizatiei auro-argentifere de la Rosia Montana, a fost cunoscuta de mult timp, desi mineralizatiile de wolfram (scheelit, wolframit) nu fac "casa buna" cu cele auro-argentifere. Concentratiile de wolfram (wolframit) impun conditii termodinamice superioare celor care au generat mineralizatia de aur si argint. Inseamna ca, sub raport metalogenetic, nu ar exista o compatibilitate intre zacamintele auro-argentifere si cele wolframice, care reclama conditii de temperatura foarte ridicata - ceea ce nu se cunoaste in niciun zacamant aurifer din Muntii Apuseni. De asemenea, o faza mineralogena wolframica, pre-aurifera sau post-aurifera, nu s-a semnalat. Cu toate acestea, analizele chimice efectuate de-a lungul timpului asupra concentratelor de pirit aurifer au indicat constant wolfram. Dar nici pe departe in cantitatile postate pe internet. Gura lumii vorbeste: unii, in totala necunostinta de cauza, altii, probabil in scop comercial/publicitar, pentru a atrage investitori. Oricum, expresia "wolfram pur, de cea mai buna calitate", pretins a exista la Rosia Montana, se afla in afara oricarei cunostinte geologice elementare si nu poate proveni de la un specialist cat de cat, nu poate fi luata in seama. Fabulatii de ordin geologic se emit de catre "geologi amatori si vantura lume", mai ales in legatura cu existenta unor zacaminte valoroase: aur, uraniu si altele. Referitor la Rosia, a circulat si inca "se mai poarta" povestea cu un fabulos zacamant de uraniu! Retinem ca, in trecut, s-au urmarit periodic, in cadrul acestui zacamant auro-argentifer, emanatiile de toriu, element specific concentratiilor de uraniu, dar nu s-au certificat decat cantitati nesemnificative.
"Ministrului Mediului i se cere o anumita politica din partea UDMR, un jolly-joker in guvernarea Romaniei ultimilor 20 de ani"
- Ministrul Mediului spune ca este edificat asupra Rosiei Montane si abia asteapta sa aprobe proiectul. Cum a putut acest domn sa-si dea seama atat de repede despre un proiect atat de complex?
- Domnul Borbely, de buna seama, are o opinie personala, insa domniei sale i se cere o anumita atitudine din partea UDMR (un jolly-joker in guvernarea Romaniei ultimilor 20 de ani). O pozitie "ferm aliniata" ii pretinde si guvernul din care face parte, alaturi de care sunt, indubitabil, alte forte, externe, care incearca sa-i dirijeze semnatura. In contextul acestui "csardas" politic la nivel inalt, umilitor pentru tara, noi, oamenii de rand si de buna credinta din Romania, indiferent ce limba ne place sa vorbim, ii solicitam domnului ministru al Mediului sa dea o solutie onoranta, in interesul intregului popor roman pe care-l reprezinta, si nu a nimanui altcuiva, indiferent dincotro ar bate vantul! Domnia sa trebuie sa tina seama ca Rosia Montana este un veritabil compendiu istoric bimilenar, inscris in stanca aurifera cu dalta si ciocanul, de daci si de romani. Acest compendiu nu este consemnat numai in limba romana, ci si in limbile germana (Rotseifen/ Rotbav, Flanken, Gruber) si maghiara (Verespatak, Miskolc, Belhazi, Rakossy, arpad), ilustrand, astfel, crampeie de istorie europeana. Intreg acest compendiu istoric bimilenar se impune a fi conservat intre marile valori de patrimoniu UNESCO.
Profesorului Ioan Marza ii puteti scrie la e-mail: ioanmarza@personal.ro
Daca stam sa ne gandim mai bine, in afacerea Basescu - Soros devenita scandal, numita Rosia Montana, exista interese infinit mai mari decat exploatarea propriu-zisa a unui important zacamant de aur de care dispune Romania. Actionarii principali ai societatii Gold Corporation fac profitabile speculatii pe Bursa si castiga sume exorbitante atat de pe urma zvonurilor legate de declansarea, intr-o buna zi, a operatiilor de exploatare a zacamantului de aur – cand cotatiile cresc –, cat si atunci cand are loc o contraofensiva iar cotatiile scad. De aceea, unii dintre acesti actionari joaca la ambele capete(vezi vizita lui Traian Basescu pe data de 29 august 2011)
Daca se va declansa acest proiect, vor disparea vreo 9 cimitire, 6 biserici si cateva sate, ca sa nu mai vorbim de poluarea cu cianuri... iar prosteala cu crearea locurilor de munca ramane la stadiul de prosteala...
Apropo de mirarea presedintelui ca n-a gasit niciun turist, parerea mea umila este ca ar trebui sa vorbeasca acolo sus la Ministerul Turismului pentru a promova in lume acest loc unic si a atrage turisti...
Viitorul ROSIEI MONTANA te afecteaza si pe tine. Nu ramane indiferent! Proiectul minier propus de RMGC este un dezastru ecologic, economic si cultural.
Semneaza si tu petitia online pentru salvarea ROSIEI MONTANA
http://www.rosiamontana.net/
si da LIKE la pagina de facebook Rosia Montana in UNESCO World Heritage
https://www.facebook.com/rosia.montana.in.unesco 
Mintiti cap coada.
RăspundețiȘtergerehttp://www.blanculescu.ro/un-proiect-de-anvergura-nationala-si-europeana-pe-%E2%80%9Cdrumul-golgotei%E2%80%9D-%E2%80%93-rosia-montana
Demonstrat-imi dealtfel de unde wolfram, molibden galiu in zacamintul de la Rosia Montana. Sinteti niste habarnamisti care comentati fara sa fiti in legatura cu adevarul de la Rosia Montana.
Eugen
Interese meschine vor sa vanda toate resursele tarii. Cum s-a dat petrolul asa se va duce si aurul ca romanii sunt prosti si se vor bucura ca vor avea locuri de munca. Vai de mama noastra cum ne uitam la alesii tari care se imbogatesc mintindu-ne ca nu e aur acolo in loc sa-l exploatam si sa scoatem tara din saracie.
RăspundețiȘtergere